Ministerul Finanțelor a publicat joi proiectul rectificării bugetare pentru anul 2026, care arată că statul român se așteaptă să încaseze cu 750 de milioane de lei mai puțin decât se anticipase din taxele percepute pe jocurile de noroc. Scăderea veniturilor intervine într-o perioadă în care operatorii din acest sector întâmpină dificultăți în obținerea autorizațiilor, în urma modificărilor legislative adoptate la începutul anului. Documentul nu precizează însă cât din această diferență poate fi pus direct pe seama blocajelor administrative.
Legislația nouă și obstacolele în procesul de autorizare
Potrivit cifrelor oficiale, veniturile estimate din taxarea jocurilor de noroc sunt cu 0,75 miliarde de lei mai mici decât cele prevăzute inițial în buget. În același timp, companiile care activează în acest sector semnalează, de mai multe luni, obstacole în procedurile de autorizare necesare continuării activității.
Situația a apărut în urma intrării în vigoare a OUG nr. 7/2026, act normativ care a acordat autorităților locale dreptul de a decide dacă să permită, să limiteze sau să interzică activitatea sălilor de jocuri de noroc în localitățile pe care le administrează. Astfel, pe lângă documentele de autorizare emise la nivel național, firmele din domeniu au nevoie și de acordul administrațiilor locale.
Punerea în practică a noilor reguli a întâmpinat însă dificultăți. Multe primării nu au aprobat regulamentele pe baza cărora pot fi eliberate autorizațiile, iar absența unor prevederi tranzitorii a complicat obținerea noilor aprobări de către operatori.
Conform informațiilor publicate de Profit.ro, la data realizării analizei, numai 90 dintre cele aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale din România aprobaseră hotărârile necesare aplicării noilor prevederi. Dintre acestea, 35 au hotărât să interzică jocurile de noroc, în timp ce alte 55 au decis să permită funcționarea operatorilor.
Efectele se reflectă și în sumele datorate pentru autorizarea aparatelor de tip slot-machine. În intervalul februarie–mai 2026, valoarea acestora a ajuns la 300 de milioane de lei, comparativ cu 485 de milioane de lei în aceleași luni din 2025. Diferența este de 185 de milioane de lei, echivalentul unei reduceri de aproximativ 38%.
O analiză realizată de think tank-ul economic Frames, prezentată în septembrie, anticipa o reducere semnificativă a activității sectorului în urma adoptării OUG nr. 7/2026. Potrivit estimărilor pentru începutul anului 2027, efectele asupra întregii economii ar putea depăși un miliard de euro anual, din care între 530 și 550 de milioane de euro ar reprezenta pierderi pentru bugetul public.
Datele analizate de Frames arătau că, la 1 septembrie 2026, în România mai funcționau 19.723 de aparate de joc autorizate, față de 35.533 în luna martie. Scăderea era de 45%, iar în comparație cu anul 2023, numărul aparatelor se redusese cu peste 70%.
La momentul respectiv, Frames estima că numărul aparatelor autorizate urma să continue să se diminueze, până la 14.682 la 1 octombrie, 9.786 la 1 decembrie și 7.201 la începutul anului 2027. Analiza indica și o reducere a numărului de salariați din industrie. Dacă la începutul anului sectorul avea între 26.441 și 28.049 de angajați, la 1 iulie mai erau înregistrați 19.636.
Totodată, potrivit estimărilor prezentate, între 10.000 și 15.000 de persoane și-ar fi pierdut locurile de muncă în primele șase luni ale anului. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a înaintat propuneri pentru introducerea unor măsuri temporare care să permită depășirea dificultăților administrative, potrivit informațiilor relatate de Profit.ro. Punerea în aplicare a acestor soluții depinde însă de adoptarea unor modificări legislative la nivelul autorităților centrale.
Alte scăderi de venituri și impactul asupra bugetului
Problemele legate de încasările din jocurile de noroc nu reprezintă singurele diferențe negative evidențiate în proiectul rectificării bugetare. Documentul, elaborat pe baza veniturilor colectate în primele nouă luni din 2026, arată că mai multe categorii de încasări se situează sub nivelurile stabilite la începutul anului.
În cazul accizelor, Ministerul Finanțelor anticipează venituri mai mici cu 3,68 miliarde de lei decât cele programate, diferență influențată inclusiv de reducerea accizei aplicate motorinei. O altă scădere, de 1,87 miliarde de lei, este estimată la veniturile nefiscale.
De asemenea, fondurile primite de la Uniunea Europeană pentru decontarea plăților deja efectuate sunt cu 4,58 miliarde de lei sub nivelul prevăzut inițial, situație asociată ritmului de implementare a proiectelor. La acestea se adaugă diferența negativă de 750 de milioane de lei din taxele aferente jocurilor de noroc.
O parte dintre aceste minusuri este acoperită de încasări mai mari decât cele anticipate din alte categorii, printre care taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venit și impozitul pe profit. La nivelul întregului buget general consolidat, rectificarea propune reducerea veniturilor cu aproximativ 4,7 miliarde de lei.
În același timp, deficitul bugetar exprimat în valoare nominală urmează să crească cu aproximativ 3,5 miliarde de lei, fără ca obiectivul stabilit pentru deficit să fie modificat. Astfel, ținta rămâne la 6,2% din Produsul Intern Brut.
Diferența de 750 de milioane de lei estimată la veniturile provenite din jocurile de noroc readuce în atenție consecințele financiare ale schimbărilor legislative aplicate acestui sector. Deși cifrele Ministerului Finanțelor confirmă că încasările vor fi sub nivelul programat, documentul nu precizează ce proporție a scăderii este provocată de dificultățile de autorizare și cât poate fi atribuită altor cauze.
Ionescu F.
