Câte persoane au fost ajutate de Asociația Joc Responsabil în 2026? În primele nouă luni din 2026, Asociația Joc Responsabil a oferit 160 de persoane ședințe gratuite de psihoterapie. În paralel, programul de Consiliere online 24/7 a gestionat aproximativ 4400 de apeluri prin Live Chat, confirmând necesitatea unor servicii accesibile și permanente, atât pentru persoanele afectate, cât și pentru aparținători.
Componenta de prevenție și educație: campanii pentru adolescenți
Componenta de prevenție și educație a reprezentat un pilon central al activității Asociației Joc Responsabil. În prima parte a anului, eforturile au fost canalizate pentru proiectele din cadrul programului „Conștient și Liber”. Deoarece acest program nu s-a materializat încă, Asociația a lansat, în luna septembrie, o campanie de comunicare, dedicată capcanelor existente în mediul digital pentru adolescenți, cu accent pe mecanismele bazate pe șansă (cum ar fi loot-box-urile sau micro-loteriile) din jocurile video. Expunerea îndelungată la acestea poate antrena repetarea unei decizii de plată sub incertitudine și poate face atractivă anticiparea câștigului, situații de evitat pentru creierul încă în dezvoltare al adolescenților. Părinții și adolescenții care au nevoie de consultanță sunt sprijiniți de psihologii asociației.
Sprijin financiar și proiecte susținute de Asociația Joc Responsabil
Toate programele derulate de Asociația Joc Responsabil în anul 2026 au fost posibile datorită sprijinului oferit de sponsori și parteneri (în ordine alfabetica): Betano, Bonus, EGT, Fortuna, Game World, Loteria Română, Novomatic, Mr. Bit, Magic, Milion, Mister7, Superbet, Pontul Zilei, Totogaming și Unibet. În ultimele 12 luni, site-ul Asociatiei a fost vizitat de peste 350.000 de persoane, din care 34.000 au fost utilizatori recurenți. Cele mai solicitate căutări au fost legate de suport psihologic, prevenție și educație.
În 2026, în contextul programului „Conștient și Liber” lansat de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, Asociația a decis să susțină ONG-uri partenere care au depus cereri de finanțare, contribuind cu know-how și cofinanțarea de 10%. Din cele șase proiecte susținute, patru au fost admise pentru finanțare (conform Ghidului Solicitantului, un beneficiar poate depune mai multe propuneri, dar în final, doar una din propunerile admise va primi finanțare; pe de altă parte, un partener poate susține un număr nelimitat de beneficiari). Cele patru propuneri admise au ca scop: psihoterapie individuală pentru dependenți și aparținătorii acestora (1300 ședințe în total), prevenție în rândul adolescenților din mediul rural (3500 de elevi din 35 de școli), testarea unei metodologii multidisciplinare pentru tratamentul tulburării de joc patologic și producția unui film educațional privind mecanismele de tip gambling digital mascat în jocurile video.
Din 199 de propuneri trimise către ONJN, au fost admise pentru finanțare 49. Cele patru proiecte ale partenerilor AJR vor primi finanțare totală de la ONJN în valoare de 314,403 EUR, iar Asociația contribuie cu partea de cofinanțare (10%), în valoare de 34,930 EUR. Contractele de finanțare cu ONJN ar fi trebuit să fie semnate la finalul lunii iulie, iar programele să înceapă pe 3 august, dar acest lucru nu s-a întâmplat nici până la momentul scrierii acestui articol. Această întârziere ne creează dificultăți deoarece avem resurse blocate: suma de aproape 35.000 EUR nu o putem utiliza pentru programele existente, iar ONG-urile partenere nu implică specialiștii în alte activități, fiind rezervati pentru proiectele „câștigătoare”; cum proiectele trebuie să fie finalizate în 2026, este destul de improbabilă ducerea lor la bun sfârșit conform propunerii inițiale din cauza scurtării perioadei de implementare.
Misiunea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA) este de a coordona politicile publice naționale în prevenirea și reducerea cererii și ofertei de droguri, precum și a altor tipuri de adicții, sprijinind comunitățile și cetățenii prin informare și facilitând colaborarea între instituțiile publice și societatea civilă, cu concentrare pe dezvoltarea și implementarea de politici publice eficiente, programe și intervenții care să ofere sprijin persoanelor afectate și să minimizeze riscurile asociate consumului de substanțe și a comportamentelor nesănătoase (https://adictii.gov.ro/).
Pe lângă Agenție, s-a format Comitetul Interministerial și Intersectorial din Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (CIIDDA) al ANPCDDA, organism constituit pentru a asigura coordonarea și cooperarea dintre instituțiile publice și organizațiile implicate în elaborarea și implementarea politicilor naționale în domeniul drogurilor și al adicțiilor. Din CIIDA fac parte mai multe instituții publice: Cancelaria Primului Ministru, ANPCDDA, Agenția Națională pentru Sport, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, DIICOT, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii, Familiei Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerul Dezvoltării și al Lucrărilor Publice, Ministerul Finanțelor, ONJN și aproape 40 de ONG-uri cu expertiză în domeniile de interes, printre care și Asociația Joc Responsabil. În discutiile de până acum, am susținut necesitatea includerii în strategia națională și o componentă referitoare la combaterea pieței negre a jocurilor de noroc.
A 15-a Conferință Europeană privind Studiul Jocurilor de Noroc și Politicile Publice a avut loc la Copenhaga, între 8 și 11 septembrie 2026, sub tema „From Breaking Barriers to Building Bridges – De la înlăturarea barierelor la construirea de punți”. A reunit specialiști din peste 40 de țări: cercetători, autorități de reglementare, operatori și organizații implicate în prevenție și tratament.
Ideea centrală a programului a fost colaborarea între acești actori pentru a reduce efectele negative ale jocurilor de noroc, într-o piață în care produsele digitale și oferta ilegală se schimbă rapid. Principalele teme au fost: piața ilegală și „canalizarea” jucătorilor către oferta licențiată, estimarea dimensiunii pieței prin căutările Google și relația dintre taxare, reglementare și participarea la jocuri ilegale. Programul a inclus și o dezbatere despre riscul ca măsurile de protecție aplicate doar pieței licențiate să afecteze canalizarea (adică proporția jucătorilor sau a activității de joc care se îndreaptă către operatorii licențiați, în locul celor ilegali) prin efectul de substituție (migrarea către piața neagră).
Protecția jucătorilor măsurată prin efecte concrete. Prezentările au abordat evaluarea intervențiilor făcute de operatori, limitele de joc, apelurile către persoanele cu risc și folosirea datelor pentru identificarea jocului excesiv. Accentul programului a fost pe întrebarea „funcționează măsura?”, dincolo de simpla ei implementare.
Copiii, adolescenții și jocurile video. Au fost discutate jocurile de noroc simulate, loot box-urile, alte microtranzacții și elementele din jocurile video asemănătoare jocurilor de noroc, alături de programe de educație și prevenție pentru tineri. Am apreciat o abordare curajoasă a specialiștilor comisiei de reglementare a jocurilor de noroc din Danemarca (echivalentul ONJN) prin care educația adolescenților se face discutând deschis despre principiile jocurilor de noroc. Explicând ce anume este RTP (return to player – rata de returnare către jucător) și că aceasta mereu este mai mică de 100%, elevii au înțeles că, pe termen lung, nu poți câștiga. Pentru exemplificare, specialiștii au utilizat o mini-ruletă în sesiunile desfășurate în școli. Impactul acestor sesiuni, prin măsurarea opiniei înainte și după sesiune: s-a redus semnificativ credința că poți trăi din castigurile din jocurile de noroc și a crescut ponderea celor care consideră jocurile de noroc ca o formă de recreere și de socializare.
Inteligența artificială și publicitatea digitală. Sesiunile au vizat folosirea AI pentru identificarea riscului la jucători, evaluarea corectitudinii algoritmilor, obligațiile de conformare și publicitatea pe platformele online.
Gabi Pascu
